Arhiva comunicate

Proiectul Unde incepe cersetoria, se sfarseste copilaria la final

Asociaţia Telefonul Copilului, Agenţia Naţională împotriva Traficuluide Persoane şi  Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române prezintă rezultatele proiectului „Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilaria”, demers care a urmărit identificarea principalelor  cauze ale cerşetoriei, precum şi creşterea gradului de conştientizare cu privire la efectele negative  asociate unei astfel de practici în rândul copiilor. La analiza realizată în cadrul proiectului, prin intermediul chestionarelor, au participat 110 reprezentanţi ai instituţiilor şi comunităţilor locale, precum şi 600 de elevi, cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani.

Proiectul a fost finanţat de Ambasada Franţei, iar partenerii implicaţi în implementarea acestuia alături deAsociaţia Telefonul Copilului au fost Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane – Ministerul Afacerilor Interne, Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii – Inspectoratul General al Poliţiei Române, Romtelecom şi Cosmote.

„Traficul de copii în toate formele sale, dar mai ales folosirea minorilor pentru cerșetorie trebuie să fie o problemă care ne privește pe toți într-un context de migrație semnificativă în Europa. Prin sprijinul nostru pentru realizarea acestui proiect-pilot, care adoptă o abordare consultativă, atât a adulților cât  și a copiilor în cauză, am vrut sa înţelegem mai bine cauzele reale care îi determină pe copiii români să cerşească. Sper că acest lucru va permite profesioniștilor care lucreazăzilnic cu familiile și copiii în dificultate să identifice activitățileși serviciile socio-educative ce trebuie dezvoltate la nivel local, pentru o mai bună protecție a copiilor afectați de acest fenomen”, a declarat Excelenţa Sa Domnul Philippe Gustin – Ambasadorul Franţei în România

Proiectul s-a desfăşurat în comunităţi din Bucureşti (sector 5), Ilfov (Jilava), Vaslui (Murgeni), Alba (Hopârta), Dâmboviţa (Cojasca), Covasna (Dobârlau), Braşov (Braşov),selectate împreună cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane şi ai Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al PoliţieiRomâne.

“Dorim să mulţumim Ambasadei Franţei şi partenerilor alături de care am reuşit să implementăm încă un proiect ambiţios, cu unsubiect extrem de delicat: cerşetoria. Este pentru prima dată când un astfel de proiect a inclus şi participarea copiilor, părerile lor fiind exprimate în cadrul întâlnirilor directe pe care le-am organizat cu 600 dintre ei. Un diagnostic alarmant este lipsa de informare în rândul celor mici:  mai puţin de jumătate dintre copiii chestionaţi au vorbit cu cineva despre minorii cerşetori şi riscurile la care aceştia se expun. Sărăcia este principalul factor declanşator, indicat de 85,4 la sută dintre adulţi, în decizia de a cerşi, iar influenţa familiei a fostindicată de către 40,6 la sută dintre adulţii chestionaţi ca fiind principala cauză a faptului că unii minori cerşesc sau prestează activităţi lucrative. Percepţia că familia influenţează decizia de a cerşi este şi mai puternică în rândul copiilor, 75,2 la sută ditnre ei considerând că  părinţii sunt cei care îi trimit pe copii să cerşească..Aşadar, bilanţul acestui proiect confirmă disfuncţionalităţile existente la nivelul familiei în principal pe fondul sărăciei extreme, semnalate constant de Asociaţia Telefonul Copilului, un motiv în plus pentru reacţii concrete din partea societăţii civile şi a autoritătilor în vederea prevenirii acestor fenomene” a declarat Cătălina Florea, director executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului

Analiza realizată în cadrul proiectului a evidenţiat următoarele opinii ale respondenţilor (menţionăm faptul că întrebările au permis raspuns multiplu):

1. Principalele cauze/motive pentru care unii copiicerşesc: sărăcia a fost indicată ca principalul factor declanşator al deciziei de a cerşi (85,4%), urmata de influenţa negativă a familiei acestor copii, fie prin lipsa de supraveghere a acestora (52,1%), fie prin faptul că minorii adoptă un comportament arătat de familie sau chiar fac asta la cererea familiei; 28,1% dintre opinii au fost în favoarea ideii că minorii care cerşesc vor în felul acesta să câştige uşor bani; lipsa de implicare a şcolii (14,6%) sau a autorităţilor locale (18,8%) a mai fost invocata ca factor ce favorizează fenomenul cerşetoriei în rândul minorilor.

2. Beneficiarii câştigurilor obţinute de minori din cerşetorie: 51,6% dintre cei chestionaţi cred că principalii beneficiari ai banilor câştigaţi în acest fel de copii sunt părinţii, iar 38,7% consideră că beneficiarii sunt persoanele străine care îi controlează pe minori şi ii forteaza să cerşească, numai 17,7% apreciază că minorii aleg singuri să ofere diferite prestaţii simple pentru a obţine nişte bani; in acord cu aceste răspunsuri.

3. Mediul din care provin minorii cerşetori: 67,7% familii cu dificultati materiale; 18,3% familii in care se consuma frecvent alcool; 5,4% familii in care se manifesta violenta domestica; 4,3% familii obisnuite,dar care nu se ocupa de copii; 3,2% familii in care a survenit divortul/ separarea parintilor; 1,1% centre de plasament.

4. Riscurile percepute de copii din practicarea cerşetoriei: elevii chestionaţi au admis că unui copil care cerşeşte i se poate întampla să  fie traficat în afara ţării şi exploatat (62,8%), să fie ameninţat şi lovit (57,9%), să fie îndepărtat de familia lui (57,3%), să abandoneze şcoala (56,3%), să fie mutilat fizic (35,8%)

5. Motivele practicării cerşetoriei de către minori: i-au fortat părinţii (77,2%) sau alte persoane străine (55,6%); nu au pe nimeni care să aibă grijă de ei (47,1%), părinţii acestor copii sunt divorţaţi şi nu ii mai supraveghează (16,8%), pentru acâştiga bani într-un mod autonom (17%), imită alţi copii pe care i-au văzut cerşind (11,7%)

6. Măsurile propuse de autorităţi pentru contracararea acestui fenomen: 25,3% sprijin acordat familiilor sarace; 22,1% sanctionarea parintilor care nu se ocupa de copii; 21,1% imbunatatirea legislatiei; 12,6% scoaterea copiilor din mediile familiale violente; 11,6% sporirea masurilor pentru a incuraja dreptul copilului la educatie; 7,4% alta masura.

Se intenţionează cainformaţiile colectate în cadrul acestui proiect să fie folosite împreună cu alte studii de cercetare drept suport pentru dezvoltarea unui program strategic de prevenire şi combatere a traficului de minori.Toate aceste analize şi studii vor sta inclusiv la baza unei dezbateri publice viitoare despre reglementările legislative şi procedurile de lucru în vigoare pentru prevenirea şi combaterea cerşetoriei, respectiv atraficului de minori.

„ANITP  s-a implicat în acest proiect, fiind consecventă principiului parteneriatului în lupta împotriva traficului de persoane. Cerşetoria, ca formă de exploatare în cadrul traficului, reprezintă o încălcare a Drepturilor Omului care aduce atingere atât demnităţii cât şi siguranţei şi sănătăţii persoanelor. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât, de obicei, victimele traficului, obligate să cerşească, sunt persoane care nu îşi pot exprimavoinţa sau nu se pot apăra singure: copii, persoane vârstnice, persoanecu dizabilităţi. Această vulnerabilitate crescută, accentuată de cele mai multe ori de sărăcie, face ca victimele să fie uşor de racolat şi exploatat de către traficanţi. Campania derulată împreună cu partenerii noştrii se înscrie într-un demers mai amplu al Agenţiei, de prevenire a traficului de persoane, indiferent de forma de explotare (sexuală, prin muncă etc) şi care vizează atât conştientizarea riscurilor asociate traficului cât şi creşterea capacităţii de autoprotecţie a publicului larg”, a declarat Romulus Nicolae Ungureanu, Director Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane – MAI.

,,Prin implementarea acestui proiect s-a urmărit identificarea principalelor cauze ale cerşetoriei în rândul copiilor, precum şi aducerea în atenţia autorităţilor locale a acestei problematici în vederea identificării de soluţii adecvate. Copiilor care au participat la întâlniri le-au fost prezentate măsuri destinate reducerii riscului de victimizare” declară domnul comisar şef de poliţie Constantin Stroescu, şeful Institutului deCercetare şi Prevenire a Criminalităţii din IGPR.” – declară domnul comisar şef de poliție Constantin Stroescu, șeful Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din IGPR.

În ceea ce priveşte componenta de conştientizare, realizată prin materialele informative elaborate în cadrul proiectului – sub sloganul „Locul tău este la şcoală, nu pe stradă”,precum şi prin intermediul componentei teatru-forum, dezvoltata specialpentru cei mici, copiilor le-au fost prezentate riscurile la care sunt expuşi, dar şi instrumentele pe care le au la îndemană pentru a semnala situaţii în care viaţa lor sau a altora este pusă în pericol: numărul unic de urgenţă 112, telefonul copilului 116 111 oferit de Asociatia Telefonul Copilului, linia telefonică 0800 800 678 oferită de ANITP, instituţii abilitate cărora se pot adresa atât la nivel local, cât şi lanivel central.

Conform proceselor verbale încheiate cu autorităţile locale, proiectul a inclus un număr mai mare de beneficiarifaţă de cel estimat iniţial. Astfel, un număr de 600 de copii au participat la activităţile proiectului, deşi la lansarea acestuia au fost vizaţi doar 500, iar în ceea ce priveşte comunităţile implicate s-adepăşit, de asemenea, numărul iniţial preconizat de 5, ajungându-se în final la 7 localităţi. Un număr de 110 reprezentanţi ai instituţiilor şicomunităţilor locale au participat în proiect în vederea asigurării sustenabilităţii acestuia. Pentru reprezentanţii instituţiilor şi comunităţilor locale a fost elaborat un material informativ specific.

În ceea ce priveşte numărul cazurilor de abuz sexual, trafic, cerşetorie şi exploatare prin muncă consiliate la 116 111, in primele 6 luni ale acestui an, la nivel naţional au fost înregistrate 134 de astfel de situaţii, respectiv o crestere de 42,55% fata de aceeasi perioada a anului trecut.Solicitarile adresate liniei telefonice gratuite 116 111 au vizat, în principal, consilierea psihologică în vederea depăşirii traumelor suferite.

116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii,gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului. Apelul către 116 111 este oferit gratuit de Romtelecom şi Cosmote.

Asociaţia Telefonul Copilului
Cu o experienţă de 11 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi ale familiei, Asociaţia Telefonul Copilului este singura organizaţie neguvernamentală, non-profit, din România, care pune la dispoziţia copiilor şi părinţilor o linie telefonică de asistenţă la nivel naţional. 7 zile din 7, între orele 08.00-00.00, Asociaţia Telefonul Copilului răspunde apelurilor copiilor şi părinţilor la 116 111, număr armonizat european. În perioada 21 noiembrie 2001 – 30 iunie 2013, un număr total de 1.895.020 de apeluri a fost înregistrat de Asociaţia Telefonul Copilului, iar dintre acestea au fost identificate 42.838 cazuri care au necesitat intervenţia instituţiilor abilitate. Apelul este oferit gratuit de Romtelecom şi Cosmote. Pentru informaţii detaliate legate de Asociaţia Telefonul Copilului şi activitatea acesteia, vă rugăm să ne contactaţi la numarul de telefon  0740 111 468,adresa de e-mail telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro sau să accesaţi website-ul organizaţiei noastre www.telefonulcopilului.ro