STUDIU: Doua treimi dintre copiii victime ale fenomenului bullying nu cer ajutorul parintilor

Arhiva comunicate
|

București, 27 noiembrie 2014. Aproape jumătate dintre copiii din România – 46% – au fost la un moment sau altul victime ale bullying-ului, 53% dintre aceștia fiind fete și 47% băieți. Datele au fost extrase din studiul “Fenomenul bullying în unitățile de învățământ”- primul de acest tip din România – realizat de Asociația Telefonul Copilului în cadrul proiectului ,,Bullying – de la hărțuirea verbală la hărțuirea fizică în rândul copiilor”, finanţat de OMV Petrom în cadrul competiţiei de proiecte „Idei din Ţara lui Andrei”.  

Asociația Telefonul Copilului a realizat studiul “Fenomenul bullying în unitățile de învățământ”– care include răspunsurile a 2000 de copii din 20 de unități de învățământ cu privire la acest fenomen. Categoriile de vârstă ale respondenților au fost: 7 – 9 ani (6,17%), 10 – 12 ani (16,58%), 13 – 15 ani (38,08%), 16 – 19 ani (39,18%).

Bullying este o formă de abuz aparte care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenționat, repetat asupra aceluiași copil, iar în relațiile interpersonale se caracterizează prin dezechilibru de forțe.

“Este alarmant faptul că mai mult de jumătate dintre copiii chestionați (51,45%) au răspuns că școala “NU” ia fenomenul bullying în serios, faptidentificat și în situațiile înregistrate la Telefonul Copilului 116 111. S-a observat și că elevii nu sunt obișnuiți cu acțiuni de prevenire/ de informare cu privire la acest fenomen, ei nefăcând distincția între prevenire și sancțiune. Copiii au admis că sancțiunile au caractertemporar, însă nu rezolvă problemele pe termen lung. Mai mult decât atât, doar 2,15% dintre respondenți au considerat importantă prezența consilierului școlar ca resursă de prevenire; așadar, rolul consilierului școlar nu este cunoscut în rândul elevilor sau este diminuat. Activitățile de prevenire realizate de specialiștii AsociațieiTelefonul Copilului au fost menționate de un procentaj de 52,15% drept singurele activități de acest tip care au avut loc în unitățile de învățământ din care proveneau copiii chestionați. În consecință, apreciem drept vitală coagularea tuturor factorilor de decizie în vederea implementării în toate unitățile de învățământ din România a unui program eficient și continuu de prevenire a fenomenului bullying. Fiecare copil are dreptul să se simtă în siguranță, oriunde s-ar afla”,a declarat Cătălina Florea, Director Executiv, Asociația Telefonul Copilului; Task Force Representative – Europa, Child Helpline International

Conform studiului, două treimi dintre copii își doresc să beneficieze de sprijinul părinților într-o situație de bullying. Același procentaj dintre respondenți, însă, nu ar apela la părinți pentru a le solicita sprijinul într-o situație de bullying, iar un număr similar dintre victime au declarat că părinții lor nu cunosc situația cu care ei se confruntă. Copiii spun că nu ar mărturisi părinților despre situația în care se află deoarece le este rușine, se tem de răzbunarea agresorilor, nu cred că adulții îi pot ajuta, nu vor să fie etichetați ca trădători sau le este teamă de reacția părinților. Trei sferturi dintre respondenți spun că ar răspunde prin agresiune uneisituații de tip bullying.

Rezultatele studiului arată cifre îngrijorătoare deoarece exprimă efectele negativeale acestui fenomen asupra relațiilor interpersonale ale copiilor:

  • 72,14% dintre respondenți – victime ale fenomenului bullying- s-au confruntat cu comportament de tip bullying indirect caracterizat prin vorbe / comentarii urâte, neadevărate despre ei, familie, statut social sau etnie, 59,42% au primit porecle, 47,34% au fost ignorați / lăsați în afara grupului, 43,32% au primit lovituri, palme, îmbrânceli, iar 32,29% au fost amenințati;
  • 75,08% dintre respondenți – victime ale fenomenului bullying –  au confirmat prezența/ existența martorului în situația de bullying în care s-au aflat;
  • 53% dintre respondenti, în calitate de martori, au încercat să ajute un alt copil – victimă a fenomenului bullying, în timp ce 14% nu au intervenit, 13% au spus profesorilor și 11% s-au temut să intervină;
  • 76,49% dintre respondenți – victime ale fenomenului bullying – au experimentat stări negative în timpul acțiunilor de bullying precum: furia, tristețea, singurătatea, rușinea, iar 22,06% dintre respondenți au fost indiferenți sau chiar s-au distrat pe seama atitudinii celorlalți;
  • 49,84% dintre respondenți – victime ale fenomenului bullying – au fost agresați “de un singur copil”,în timp ce 47,24% au fost agresați “de un grup de copii”;  analizând categoriile de gen, s-a observat că băieții au fost agresați de “un grup” în procentaj cu 20% mai mare față de fete, însă, nu același lucru putem spune despre “agresorul unic”, care a expus abuzului mai mult fetele;
  • 50,56% dintre respondenți au fost victime de câteva ori pe an, 17,23% în fiecare săptămână, 13,20% în fiecare zi, 11,92% în fiecare lună;
  • 57,65% dintre respondenți au confirmat că acțiunea de bullying a avut loc în sala de clasă,33,17% pe coridor, 32,53% în curtea unității de învățământ, 29,31% în apropierea unității de învățământ, 29,15% în mediul online, 20,77% pe terenul de sport, 14,17% pe telefonul mobil prin mesaje de tip SMS și 10,15% în grupul sanitar din unitatea de învățământ;
  • 51,80% dintre elevi au răspuns că au fost victime ale fenomenului bullying în mediul online (rețele de socializare, e-mail) și prin mesaje de tip SMS pe telefonul mobil;
  • 52,20% dintre agresorii în mediul online și prin mesaje de tip SMS este format din: coleg / ă (27,35%) și un grup de colegi / colege (24,85%); 19,45% dintre respondenți au spus că agresorii au fost cunoștințe, 17,75% persoane necunoscute, iar 10,60% s-au abținut.

Cei 2000 de copii care au participat la studiu au beneficiat de activități educative din partea asistenților sociali și psihologilor Asociației Telefonul Copilului și au primit câte un ghid educativ, realizat de specialiștii organizației. De asemenea, cadrelor didactice participante le-a fost înmânat câte un ghid suport pentru orele de dirigenție, respectiv educație civică. Ghidurile educaționale elaborate de Asociația TelefonulCopilului pentru prevenirea și combaterea fenomenului bullying pot fi accesate aici: http://www.telefonulcopilului.ro/stop-bullying

Mulțumim tuturor reprezentanţilor mass media pentru interesul și sprijinul acordat în vederea asigurării vizibilității proiectului ,,Bullying – de la hărțuirea verbală la hărțuirea fizică în rândul copiilor” atât prin reportajele dedicate, cât și prin difuzarea celor 3 spoturi video care însoțesc Campania de conștientizare și prevenire a fenomenului: STOP BULLYING – DANS: http://youtu.be/TdVbDWqf1wY ; STOP BULLYING – HIGH FIVE!: http://youtu.be/ppCWhbtxQ0Y ; STOP BULLYING – SMS: http://youtu.be/zZQIyeyCf_U

116111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom Romania. Apelul către 116 111 este oferit gratuit de Telekom Romania.

Asociaţia Telefonul Copilului
Cu o experienţă de 12 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi ale familiei, Asociaţia Telefonul Copilului este singura organizaţie neguvernamentală, non-profit, din România, care pune la dispoziţia copiilor şi părinţilor o linie telefonică de asistenţă la nivel naţional. 7 zile din 7, între orele 08.00-00.00, Asociaţia Telefonul Copilului răspunde apelurilor copiilor şi părinţilor la 116 111, număr armonizat european. În perioada 21 noiembrie 2001 – 31 octombrie 2014, un număr total de 2.046.981 de apeluri a fost înregistrat de Asociaţia Telefonul Copilului, iar dintre acestea au fost identificate 50.025 de cazuri care au necesitat intervenţia instituţiilor abilitate. Apelul este oferit gratuit de Telekom Romania.Pentru informaţii detaliate legate de Asociaţia Telefonul Copilului şi activitatea acesteia, vă rugăm să ne contactaţi la numerele de telefon: 021 411 23 44 / 0740 111 468, adresa de e-mail telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro sau să accesaţi website-ul organizaţiei noastre www.telefonulcopilului.ro

OMV PETROM
Despre Țara lui Andrei
Țara lui Andrei susține proiecte inspirând comunitățile din România să intreîn acțiune și să-și schimbe viața în domenii cheie: crearea de locuri de muncă, acces la educație non-formală și cultivarea spiritului civic. Valorile Țarii lui Andrei sunt spiritul civic, spiritul de întreprinzător, educația (non-formală) și inovația.
Țara lui Andrei este o mare comunitate orientată către soluții, o comunitate a celor care nu se dau înapoi de la a lupta pentru a-și transforma inițiativele în realitate. Cetățenii Țării lui Andrei sunt oamenii cu spirit de lider, orientați către soluții.
Sustenabilitatea pentru OMV Petrom
Din 2007, Petrom a integrat în strategia sa de business principiile responsabilităţii corporatiste. Compania a alocat peste 30 de milioane de Euro pentru dezvoltarea comunităţilor din România, concentrându-se peprotecţia mediului, educaţie, sănătate şi dezvoltare locală. Ţara lui Andrei este principala noastră platformă de investiţie în comunitate prin care ne propunem să generăm valoare economică şi socială prin finanţări şi transfer de expertiză în vederea susţineri iniţiativelor antreprenoriale. Petrom este semnatar al UN Global Compact. Standardele de etică şi codul de conduită reglementează toate relaţiile de afaceri, iar dialogul şi implicarea părţilor interesate sunt parte integrantă a practicii comune de business. Începând cu anul 2013, Petrom raportează respectând direcţiile Global Reporting Initiative în cadrul raportului anual de sustenabilitate.
Din 2012, Petrom a adoptat conceptul grupului OMV pentru un business responsabil – Resourcefulness. Obiectivul este de a dezvolta relaţii bazate pe câştig reciproc între societate, mediu şi Petrom prin soluţii inovative. Ne concentrăm pe managementul apei şi al CO2, siguranţa resurselor de energie pentru viitor, educaţie locală şi soluţii de dezvoltare pe termen lung.