Categorie COPII|Viitorul tau

Paul Balogh: Hrăniți-vă curiozitatea, mai ales în afara școlii. Plictiseala aduce idei și curiozități neașteptate

Paul Balogh este unul dintre primii oameni din România care au lucrat în domeniul soluțiilor de educație digitala, un domeniu despre care auzim tot mai des în ultimele două luni. Paul a început în urmă cu 15 ani cu cărți digitale, apoi a trecut la manuale interactive. De câțiva ani s-a mutat la Londra unde dezvoltă softuri care îi ajută pe profesori să creeze documente PPT într-un mod prin care să interacționeze cât mai mult cu elevii.

Cine este Paul Balogh?

M-am născut în Brașov în 1980, așadar am putut “gusta” din comunism în primii nouă ani de viață. Primii ani au fost perfecți, am fost crescut de bunici într-un mic paradis urban, dar care avea curte, orătănii și livadă. Am studiat formal științe umaniste la Colegiul Naţional „Unirea”, iar, apoi, am ales Facultatea de Filosofie din București. Dar am fost de mic interesat, informal, de IT: cum și de ce merge un computer, cum îl construiești, cum îl programezi, etc.

 

Care a fost parcursul tău în carieră? 

Am fost o singură dată angajat, ca administrator de rețea la Fundația Concept, în rețeaua fundațiilor Soros. Trăiam fericit înconjurat de servere Windows și Linux și nu apucasem să dau de un computer Apple. Când m-am întâlnit cu unul am trăit un șoc similar deschiderii unei lumi paralele. Cum era posibil așa ceva? Interfața, ușurința în utilizare, paradigmele de utilizare?

Așa a început să mă pasioneze business-ul de IT și designul. Am decis în 2006 să îmi deschid prima firmă, o editură de digital, în urma unei conferințe internaționale de filosofie organizate tocmai hăt departe în Peru. Acolo am identificat o nevoie reală, clienți posibili și m-am gândit la soluțiile pentru acest lucru. Am fondat Zeta Books și a început o aventură care a durat aproape șase ani, o aventura foarte interesantă, dar și extrem de acaparatoare. Am ajuns la un burn-out periculos și la revenire am intrat într-un alt proiect, coordonând business-ul de online și de ebook-uri al Humanitas pentru următorii trei ani, fix în timpul crizei dintre 2008-2012. Atunci l-am cunoscut mai bine pe Cristian Dinu, cu care am construit apoi toate celelalte produse.

 

De ce ai fondat Learn Forward și, ulterior, Hypersay? De ce ai ales să creezi un business in domeniul educației și de ce te-ai mutat în Marea Britanie?

Learn Forward, o soluție de digitalizare a manualelor, s-a născut din dorința mea și a asociatului meu, Cristian Dinu, să construim soluții pentru zona de educație. Așa ni s-a părut că ne putem menține fericiți, profesional vorbind, și că ne putem construi un sens făcând ce știm și ce ne face plăcere.

Hypersay este o platformă care transformă prezentările PowerPoint în lecții / prezentări interactive și care a apărut ca o evoluție a soluțiilor anterioare după ce ne-am dat seama că profesorii încă preferă să folosească PowerPoint la ore.

Mutarea în Marea Britanie a fost o întâmplare fericită. Am candidat cu o idee de business la un accelerator din Londra, am fost primiți, am avut clienți incredibili din primele luni și am rămas. Restul e istorie.

 

Ce le-ai spune copiilor și tinerilor despre importanța învățării? De ce să continue să învețe, să se educe chiar dacă uneori le este dificil?

Educația mea s-a petrecut într-o perioadă în care încă nu exista Internet, Wikipedia, YouTube sau Google. Pentru majoritatea celor educați în perioada 1980-2010 școala era un soi de ruletă rusească pe invers. Aveai o șansă din șase să nu fie o perioadă irosită. Am fost printre cei norocoși pentru care școala nu a fost doar o mare pierdere de vreme. S-au întâmplat câteva lucruri:

  1. Am întâlnit câțiva profesori minunați care mi-au schimbat, în multiple rânduri, viața.
  2. Din cenusa plictisului pentru câteva materii care nu m-au interesat s-au născut idei și curiozități neașteptate. De exemplu, am ajuns să studiez despre ADN când aveam zece ani, eram sigur că voi deveni genetician.
  3. Am cunoscut colegi și am văzut situații care m-au făcut să mă gândesc de multe ori la propriul meu parcurs și m-au forțat să revăd lucruri care păreau fals clare.

Pe scurt, deși s-ar putea să vi se pară, justificat, de multe ori, că școala este o pierdere de vreme, important este să vă hrăniți curiozitatea chiar în afara școlii. Sau, mai ales, în afara școlii. Azi avem YouTube, Wikipedia și marele Internet unde găsești orice lucru util, dar și opusul lui. Folosiți-le corect.

 

Ai avut vreun moment mai dificil când erai copil sau adolescent? (acasă sau la școala- bullying, competiție foarte mare). Dacă da, cum ai trecut peste el?

Da, am avut parte de bullying din partea profesorilor în cel puțin trei situații. Din fericire, mama mea a fost alături de mine cu o ferocitate pentru care o iubesc și azi. Și care nu era norma în acea vreme. Mai degrabă părinții și elevii erau supuși profesorilor. Nu și mama mea. Ceva din acel spirit rebel și justițiar cred că s-a transmis și la mine.

 

Ce le-ai spune oamenilor acum, când trebuie să stea cât mai mult acasă? Tu ai învățat ceva din experiența aceasta din ultima lună?

Cred că am descoperit că sunt introvert! Îmi place să stau în casă. În mare,  îmi pot face foarte bine treaba de la distanță, dar cu ce nu m-am putut obișnui încă e următorul lucru: îmi lipsește contextul pentru a mă putea gândi mai adânc la unele lucruri din jurul meu. “Deep thinking” pentru mine merge cel mai bine față în față cu colegii sau singur în cafenele. Nu merge singur acasă! ☺ Nu încă, cel puțin!

Contact:

Răspundem problemelor copiilor, părinţilor și cadrelor didactice, anonim și confidențial:

  • la telefon: 116 111 (fără prefix), gratuit din rețelele Telekom fix, Telekom mobil, Vodafone și Orange, de luni până vineri în intervalul 08.00 – 20.00.
  • pe email: telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro, 7 zile din 7, 24 de ore din 24.