În cadrul unui articol precedent am discutat despre Analiza Tranzacțională ca formă de terapie, principiile și filozofia care stau la baza acesteia. Azi ne vom îndrepta atenția asupra TCC, una dintre cele mai utilizate forme de psihoterapie, inclusiv pentru copii și adolescenți.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) explorează legăturile dintre gânduri, emoții și comportament. Este o abordare structurată directivă, limitată în timp, utilizată pentru a trata o varietate de probleme emoționale.
Fundamental pentru modelul cognitiv este modul în care este conceptualizată cunoașterea (modul în care gândim despre lucruri și conținutul acestor gânduri). Beck (1976) a subliniat trei niveluri de cunoaștere:
- Credințe/convingeri de bază
- Ipoteze disfuncționale
- Gânduri automate negative
Convingerile de bază, sau schemele, sunt convingeri adânci despre sine, despre ceilalți și despre lume. Convingerile de bază sunt în general învățate devreme în viață, sunt influențate de experiențele din copilărie și văzute ca fiind absolute.
Ipotezele disfuncționale sunt „reguli de viață” rigide, condiționate, pe care oamenii le adoptă. Acestea pot fi nerealiste și, prin urmare, inadaptative. De exemplu, se poate trăi conform regulii că „Este mai bine să nu încerci decât să riști să dai greș”.
Gândurile automate negative (NAT) sunt gânduri care sunt activate involuntar în anumite situații. În depresie, NAT-urile se concentrează de obicei pe teme de negativitate, stima de sine scăzută și inutilitate. De exemplu, atunci când te confrunți cu o sarcină acasă/la școală, un NAT poate fi „Voi eșua”. În tulburările de anxietate, gândurile automate includ adesea supraestimări ale riscului și subestimări ale capacității de a face față.
În TCC, „modelul cognitiv” este folosit ca un cadru pentru a înțelege suferința emoțională a copilului/adolescentului. Procesul de plasare a experiențelor idiosincratice ale unei persoane într-un cadru comportamental cognitiv este cunoscut sub numele de „formulare”. O formulare reprezintă o ipoteză despre cauzele, precipitanții și menținerea influențelor problemelor unei persoane. Formularea este menită să dea sens experienței cu care te confrunți.
TCC își propune, în cele din urmă, să-i învețe pe clienți să fie propriul lor terapeut, ajutându-i să înțeleagă modurile lor actuale de gândire/comportament și dotându-i cu instrumentele pentru a-și schimba tiparele cognitive/comportamentale dezadaptative.
Specificul TCC este orientat spre probleme, cu accent pe prezent. Spre deosebire de unele forme de psihoterapie, se concentrează pe dificultățile din „aici și acum”. În loc să se concentreze asupra cauzelor suferinței sau simptomelor din trecut, TCC caută modalități de a îmbunătăți starea mentală actuală a clientului. TCC implică stabilirea obiectivelor de comun acord. Obiectivele ar trebui să fie „SMART”, adică specifice, măsurabile, realizabile, realiste și limitate în timp.
În partea a II-a a acestui articol vom prezenta cum funcționează mai exact terapia cognitiv-comportamentală, astfel încât să îți faci o idee cu privire la măsura în care aceasta ți se potrivește.
Contact:
Răspundem problemelor copiilor, părinţilor și cadrelor didactice, anonim și confidențial:
- la telefon: 116 111 (fără prefix), gratuit din rețelele Telekom fix, Telekom mobil, Vodafone și Orange, de luni până vineri în intervalul 08.00 – 20.00.
- pe email: telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro, 7 zile din 7, 24 de ore din 24.
