“Va scriu pentru ca am un copil in varsta de 12 ani si jumatate si am descoperit ca se taie pe maini. Sunt in stare de soc, nu stiu ce sa fac. Va rog, ajutati-ma.”
(Caz preluat si consiliat la Telefonul Copilului. Caz editat pentru pastrarea confidentialitatii.)
Una dintre situatiile semnalate le Telefonul Copilului este legata de self-harm. Astfel, specialistii nostri va pot oferi suportul necesar pentru a sti cum sa reactionati.
Taiatul, denumit si self-harm, este un comportament la care apeleaza uneori adolescentii atunci cand trec printr-o situatie de viata foarte stresanta sau dureroasa. Aici se pot include si alte comportamente repetitive, facute in mod intentionat: zgariat, intepaturi, arsuri, lovituri, inhalarea de substante. Adolescentii pot apela la acest tip de comportament in situatia in care le este foarte dificil sa vorbeasca despre ce simt. Pot resimti emotii foarte puternice precum tristete, neputinta, gol interior, vinovatie sau furie. Aceste emotii pot fi atat de puternice sau experientele care le genereaza sa fie atat de dureroase sau dificil de gestionat, incat sa nu aiba puterea sau curajul sa vorbeasca despre ele. In aceste situatii pot apela la self-harm pentru a-i ajuta sa le depaseasca.
Daca descoperiti ca copilul dumneavoastra are acest tip de comportament, va punem la dispozitie metode prin care puteti sa il ajutati.
Se poate sa traiti un soc, sa simtiti furie, sa fiti confuz sau chiar sa simtiti dezgust fata de acest comportament. Incercati, pe cat posibil sa nu aveti o reactie de moment, chiar daca acesta este tendinta fireasca. Luati-va o pauza pentru a va linisti. Cea mai potrivita cale de rezolvarea a unei situatii este cea cand sunteti calm. Acesta ar fi primul pas.
Dupa ce ati reusit sa va calmati, discutati cu copilul dumneavoastra si incercati sa aflati cu ce probleme se confrunta. Abordati-l intr-o maniera blanda, plina de intelegere: “Am observat semne pe mainile tale si as vrea sa inteleg prin ce treci.”
Aratati-i intelegere si sustinere. Ascultati-l, fara sa folositi critica, fara sa il judecati sau faceti remarci referitoare la comportamentul lui – aceasta abordare va inrautati si mai mult lucrurile. Amintiti-va, are acest comportament pentru ca deja are o stare accentuata de stres, se simte rusinat, vinovat sau singur. Evitati sa il pedepsiti, sa il amenintati sau sa ii dati ulimatumuri. Exprimandu-va ingrijorarea si disponibilitatea de a-l asculta si sustine oricand simte nevoia sa vorbesca si are nevoie de sustinere, este tocmai ce il poate ajuta.
Daca nu doreste sa discute cu dumneavoastra, indrumati-l sa ne scrie pe telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro, sa sune la 116 111 sau puteti sa va adresati unui psiholog.
