Delincvenţa juvenilă este un fenomen de devianţă, manifestat prin incapacitatea unor minori/adolescenți de a se adapta la normele de conduită din societate. Această incapacitate este datorată unor cauze de ordin bio-psiho-social.
Factori de risc asociați cu mediul familial:
1.Atitudini parentale
Natura relației dintre părinți și copiii lor poate face diferența între un copil non-delincvent și unul delincvent. Familiile afectuoase, care oferă susținere și înțelegere sunt susceptibile de a promova un comportament social conformist și constructiv, deoarece un mediu familial pozitiv duce la o dezvoltare sănătoasă a personalității. Dimpotrivă, lipsa afecțiunii și sprijinului părinților, sau în cazuri mai severe indiferența, ostilitatea sau respingerea părinților, îi determină pe copii să se simtă nesiguri din punct de vedere emoțional și duce la o slabă dezvoltare a personalității, încurajând astfel un comportament antisocial sau delincvent.
Atitudinile negative ale părinților includ adesea mustrarea și lipsa iubirii. O altă atitudine negativă este cea a parentingului autoritar, unde controlul excesiv, folosind comenzi dure și stricte, privează copiii de libertatea de a se exprima. Suprimarea exprimării libere și absența iubirii încurajează copiii să se revolte împotriva părinților lor, să fugă de familiile lor și, în consecință, să adopte un comportament deviant.
2.Nivelul de coeziune familială
Shields și Clark au observat că nivelurile scăzute de coeziune familială sunt susceptibile să conducă la delincvența juvenilă. În mod similar, conform unui alt studiu efectuat de Sarantakos s-a constatat că 73% dintre delincvenții minori provin din familii cu coeziune scăzută, în timp ce doar 27% dintre aceștia provin din familii cu coeziune ridicată.
3.Nivelul de violență
Nivelul violenței dintre părinți (violență domestică) și față de copiii lor (abuz) poate influența, de asemenea, apariția și dezvoltarea delicvenței juvenile.
4.Parenting neimplicat
Conceptul de parenting neimplicat descrie situații în care părinții sunt distanțați emoțional de copiii lor și arată puțină căldură și dragoste față de ei, oferă puțină supraveghere, îi evită în mod intenționat, au puține așteptări sau cerințe pentru comportamentul lor, nu participă niciodată la evenimentele școlare și sunt în general prea copleșiți de propriile probleme pentru a se ocupa de copiii lor.
Factori de risc non-familiali:
1.Absența resurselor financiar-materiale
Birckhead a arătat că incapacitatea familiei de a-și permite anumite bunuri de bază, cum ar fi alimente și îmbrăcăminte, a contribuit în mod semnificativ la delincvența juvenilă.
2.Lipsa accesului la educație
Lipsa accesului la educație este, de asemenea, un factor de risc al apariței și dezvoltării delincvenței juvenile. Factorii care împiedică accesul copiilor la educație includ costurile școlii, distanța față de școli, profesorii abuzivi sau absenți și predarea slab calitativă.
3.Abuzul de substanțe interzise
S-a constatat că abuzul de substanțe interzise contribuie major la delincvența juvenilă, deoarece drogurile au o serie de efecte negative asupra copiilor. De exemplu, copiii care abuzează în mod persistent de aceste substanțe au tendința de a se confrunta cu dificultăți de învățare, relații precare între egali și familie și probleme de sănătate. Consumul de substanțe interzise poate provoca și un comportament compulsiv, condiție în care unii consumatori de droguri recurg la violență ca modalitate de a-și susține dependența.
4.Delincvența cauzată de factori genetici
Unii copii se nasc cu tulburare de personalitate antisocială, o afecțiune strâns legată de comportamentul delincvent. Persoanele care suferă de această afecțiune nu au capacitatea de a distinge binele de rău, moralul de imoral și adesea se angajează în abuz de droguri și violență.
Contact:
Răspundem problemelor copiilor, părinţilor și cadrelor didactice, anonim și confidențial:
- la telefon: 116 111 (fără prefix), gratuit din rețelele Telekom fix, Telekom mobil, Vodafone și Orange, de luni până vineri în intervalul 08.00 – 20.00.
- pe email: telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro, 7 zile din 7, 24 de ore din 24.
