Uneori, pe fondul unor lipsuri sau abuzuri în cadrul familiei, sunt necesare masuri extreme precum instituționalizarea minorilor în cadrul unui centru specializat. Deși în unele situații acest lucru poate fi benefic pentru copii, există și aspecte negative care trebuie luate în considerare.
Copiii instituționalizați au suferit mari traume și pierderi pe fondul separării de familia de origine și plasării într-un mediu necunoscut. Pentru ei, nimic nu este constant sau pentru totdeauna. Îngrijitorii vin și pleacă, ducând în continuare la dificultăți în favorizarea atașamentelor de durată.
Descoperirile lui Browne au arătat că instituționalizarea afectează negativ comportamentul social al copilului și interacțiunea cu ceilalți, precum și formarea atașamentelor emoționale. În plus, instituționalizarea a fost legată de performanțe cognitive slabe și deficite de limbaj.
În comparație cu minorii care cresc în familia de origine, copiii instituționalizați prezintă rate crescute de doliu dezadaptativ, simptome de stres posttraumatic (PTSD), depresie, gânduri suicidare și anxietate (Cluver și colab., 2009; Cluver și Gardner, 2006; Cluver și Gardner 2007). Makame şi colab., 2002).
Efecte pe termen scurt:
- manifestări din spectrul anxios-depresiv
- tulburări alimentare și ale ritmului somn-veghe
- tulburări de adaptare și performanțe școlare scăzute
- deficit cognitiv și de limbaj
Efecte pe termen lung:
- comportament antisocial, delincvență juvenilă
- sindromul de instituționalizare
- incapacitatea formării unor relații autentice, bazate pe un atașament sigur
- dificultăți de integrare și de respectare a regulilor
Potrivit lui Maslow, pentru ca oamenii să evolueze, nevoile lor de bază trebuie să fie satisfăcute. În partea de jos a piramidei se află nevoile fiziologice, cum ar fi hrana, apa și somnul. Urmează siguranța, securitatea și atașamentul. Apoi iubire și apartenență. Odată ce aceste trei nevoi de bază sunt îndeplinite, a teoretizat Maslow, oamenii pot continua să crească.
Începând de la nivelul cel mai elementar, copiii aflați în îngrijirea instituțională sunt adesea subnutriți, anemici, au tonus muscular scăzut sau suferă de deficiențe de vitamina A, fier sau vitamina D. Sigur că acest lucru este valabil și în cadrul familiei biologice, atunci când copilul este supus abuzului manifestat prin neglijare.
La următoarele niveluri, securitate, iubire și apartenență, copiii aflați în îngrijirea instituțională se află adesea în modul de supraviețuire.
Pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani, nevoia de stimulare a creierului este imperativă. După cum spune Charles Nelson, profesor de pediatrie la Harvard Medical School și Boston Children’s Hospital, „Mai mult de un deceniu de cercetări asupra copiilor crescuți în instituții arată că neglijarea are un efect extrem de negativ asupra creierului”. Când sunt supuși neglijării, copiii învață comportamente de auto-stimulare pentru a face față.
Contact:
Răspundem problemelor copiilor, părinţilor și cadrelor didactice, anonim și confidențial:
- la telefon: 116 111 (fără prefix), gratuit din rețelele Telekom fix, Telekom mobil, Vodafone și Orange, de luni până vineri în intervalul 08.00 – 20.00.
- pe email: telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro, 7 zile din 7, 24 de ore din 24.
