Cercetările psihologice arată că ceea ce gândim poate avea o influență puternică asupra modului în care ne simțim emoțional / fizic și asupra modului în care ne comportăm. Cercetările arată, de asemenea, că modelele noastre de gândire dăunătoare pot fi schimbate.
Acordarea atenției unei voci interioare alarmiste sau pesimiste este o experiență universală – are valoare de supraviețuire, protejează adesea oamenii de pericol. De asemenea, este adesea adevărat că un gând îngrijorător poate acționa ca o forță motivantă.
Totuși, nesiguranța pe care o simt adolescenții, în timp ce suferă multiple tranziții necesare creșterii, îi face deosebit de vulnerabili la gândirea pesimistă, catastrofală. Această tendință poate duce la anxietate cronică, depresie și furie și poate interfera cu relațiile și succesul la școală.
Dacă adolescentul dumneavoastră pare deseori retras, trist sau supărat, este posibil să identificați un model de gândire problematic ascultând cu atenție. Iată 4 aspecte la care este bine să fiți atenți:
Gândirea catastrofală. Un obicei obișnuit de gândire este tendința de a trece la cel mai rău scenariu („Ce se întâmplă dacă nu reușesc la examen? Nu voi intra niciodată la facultate!”) Anticiparea dezastrului acționează ca un imens contribuitor la anxietate. Și catastrofarea îi face adesea pe adolescenți să evite oamenii sau să devină reticenți în a încerca lucruri noi.
Focus pe negativ. Ruminarea unei dezamăgiri fără a lua în considerare numeroasele aspecte pozitive și neutre ale experienței cuiva este adesea asociată cu tristețe și depresie. Ratarea unui gol într-un meci de fotbal ar putea umbri orice altceva care se întâmplă într-o zi – prânzul cu prietenii, o notă bună obținută la un test.
Nu e corect! Interpretând fiecare eșec ca pe o nedreptate gravă – „nu este corect!” adesea stă la baza mâniei adolescenților și poate dăuna prieteniei și relațiilor de familie.
Nu pot! Reacția obișnuită la situații dificile sau la noi oportunități cu „Nu pot”, mai degrabă decât „Pot încerca”, duce la sentimentul de neputință. Schimbarea gândului din „Nu pot” în „Pot încerca” încurajează rezolvarea problemelor și dorința de a fi proactiv, de a lua măsuri pozitive.
Așadar, este de preferat ca adolescentul să se confrunte cu gândul, să îl examineze temeinic și să îl înlocuiască cu o perspectivă mai realistă și mai utilă.
Întrebările pe care le-ați putea pune pentru a cântări cu atenție dovezile includ: „Ai avut un grup de prieteni la vechea ta școală și în tabără – în mod real, care sunt șansele să nu poți lega noi relații de prietenie acum? Ce poți face pentru a-ți atinge scopul? Ce i-ai spune altcuiva care se îngrijorează în legătură cu asta?”
Un gând util de înlocuire ar putea fi: „Probabil va dura câteva săptămâni pentru a lega noi relații de prietenie, dar mi-am mai făcut prieteni și există lucruri pe care le pot încerca. Pot să mă înscriu la clubul de fotografie sau robotică și să întâlnesc oameni noi.”
O gândire realistă și echilibrată duce la acțiuni pozitive, care, la rândul lor, tind să întărească încrederea și stima de sine și să ducă la sentimentul de fericire.
Contact:
Răspundem problemelor copiilor, părinţilor și cadrelor didactice, anonim și confidențial:
- la telefon: 116 111 (fără prefix), gratuit din rețelele Orange, Vodafone, Telekom fix, Telekom mobil, de luni până vineri în intervalul 10.00 – 20.00.
- pe email: telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro, 7 zile din 7, 24 de ore din 24.
