Ți s-a întâmplat ca atunci când te așezi la masă, copilul tău să mai ceară un scaun sau o porție pentru prietenul lui imaginar? Vezi cum vorbește și interacționează ca și cum ar mai fi o persoană în cameră?
Cel mai adesea, prietenul imaginar al unui copil este tot un alt copil, un animal, un personaj inventat de el care are puteri magice sau un erou din povești sau desene animate. De altfel, existența unui prieten imaginar este o formă aparte de creativitate, prin care copilul poate personifica și înzestra cu calități, dar și defecte, o alta ființă.
Mai mult, unii specialiști afirmă că prezența unui prieten imaginar dezvoltă și o latură socială a copilului, el având în permanență pe cineva cu care comunică deschis, lucru care îl poate ajuta și în interacțiunile cu ceilalți copii. De asemenea, rolul unui prieten imaginar este și de a-l ajuta pe copil să confrunte diferite situații, de la chestiuni care au legatură cu puterea de a fi curajos la protecția pe care cel mic o poate oferi sau de care are nevoie în unele cazuri. În acest fel, prietenul imaginar este eroul salvator, care ajută copilul să facă față unor situații și îl ajută să își înfrunte diferite temeri.
Devine prietenul imaginar o problemă?
De cele mai multe ori, prietenii fictivi te aiută să descoperi lucruri prin care copilul tău trece și poți sesiza problemele cu care el/ea se confruntă, astfel ajutându-l. Parte din comportamentul prietenului imaginar poate fi chiar parte din comportamentul copilului – de exemplu, dacă a spart un pahar, dacă nu a vrut sa facă o activitate, dacă îi este frică de întuneric etc.
Atât timp cât copilul este activ și se joacă și interacționează și cu alți copii, se implică în diverse activități și povestește despre prietenul lui imaginar cu ușurință, acesta nu constituie o problemă. Dacă are tendința să se izoleze și să rămână ancorat în poveștile pe care și le creeaza cu prietenul imaginar, poate ar trebui să acordați mai multă atenție problemei.
Cum îl ajuți pe copil în relația cu prietenul imaginar?
Cu siguranță, nu prin a-i spune că acesta nu există. Îi poti accepta prietenul imaginar, poti afla multe despre el si obiceiurile lui, doar ca si acesta trebuie sa stie regulile casei. La fel de important este sa tii copilul conectat la realitate, sa ii explici continuu diferenta dintre fictiune si real. S-ar putea ca prietenul imaginar sa locuiasca cu voi o perioada, insa acesta va disparea la urmatoarea faza de dezvoltare a copilului – prin care experimenteaza din ce in ce mai multe lucruri din realitate si treptat isi va pierde interesul pentru prietenul fictiv.
Puteti sa solicitati sprijinul nostru, scriindu-ne pe telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro sau sunand la 116 111.
