Procrastinarea reprezintă un comportament caracterizat prin amânarea acțiunilor sau a sarcinilor pentru mai târziu. În cazul copiilor / adolescenților, aceasta poate face referire la teme, proiecte pentru școală, diverse sarcini în gospodărie specifice vârstei.
Este un obicei care se cristalizează în perioada adolescenței și poate avea la bază motive precum anxietatea, perfecționismul, absența motivației, sau un comportament opoziționist.
Dacă adolescentul observă că aceste tactici de amânare / întârziere sunt tolerate, acesta poate înțelege faptul că promisiunea de a face ceva „mai târziu” poate fi o strategie eficientă pentru a nu fi nevoit să facă ceva ce nu își dorește. Din păcate, acest obicei duce invariabil la probleme în mediul școlar, sau acasă.
Ce putem face, în calitate de părinți?
Părinții încearcă adeseori să-i ajute pe adolescenți să gestioneze amânarea, folosind un sistem de recompense și pedepse. Dar, pe fondul motivelor care stau la baza amânării, aceste soluții funcționează rareori, așa cum speră părinții, creând confuzie și frustrare atât pentru părinți, cât și pentru adolescenți.
1.Recunoaște problema – Primul pas pentru a-ți ajuta copilul să gestioneze problema procrastinării este să o recunoști. Acordă atenție comportamentelor copilului, mai ales atunci când vine vorba despre modul în care se desfășoară activitățile pe care le are de făcut.
2.Ajută-l să practice managementul timpului – unul dintre cele mai frecvente motive pentru recurgem la procrastinare este pur și simplu faptul că nu înțelegem cât timp vor dura sarcinile și cum să ne gestionăm timpul în consecință.
Așadar, copilul / adolescentul poate fi îndrumat să împartă proiectele mari, sau complexe în sarcini gestionabile, poate apela la utilizarea unui calendar, sau planificator și își poate stabili obiectivele în fiecare seară, pentru ziua următoare. Acestea fiind spuse, trebuie să vă asigurați că obiectivele sunt clare și provin de la adolescent, sunt asumate de acesta.
3.Caută indicii ale dificultăților emoționale – dacă sprijinirea copilului pentru a învăța abilitățile de gestionare a timpului nu este suficientă, s-ar putea să se întâmple altceva. Așa cum am spus, cei care suferă de anxietate sau tendințe perfecționiste adeseori amână ca mijloc de a face față stresului.
Presiunea colegilor, stima de sine scăzută, divorțul, decesul în familie, abuzul de alcool sau droguri, ADHD, probleme financiare la domiciliu și o serie întreagă de alte probleme pot duce la procrastinare. Dacă copilul dumneavoastră se confruntă cu ceva, sau prezintă trăsături de personalitate care ar putea sta la baza procrastinării, sprijiniți-l și ajutați-l să depășească aceste dificultăți, inclusiv căutând ajutorul unui specialist.
4.Lasă adolescentul să experimenteze consecințele amânării – dacă toate celelalte eșuează, lasă copilul să eșueze. Deși poate fi greu de făcut, permițând copilului / adolescentului să experimenteze rezultatele negative ale amânării poate fi cel mai bun mod de a învăța o lecție valoroasă și de a deveni mai responsabil.
Cu excepția cazului în care adolescentul se confruntă cu un anumit tip de problemă emoțională pentru care este necesară asistență psihologică, cel mai bun mod de acțiune este adesea unul gradual. De fiecare dată când adolescentul trage de timp, îi puteți propune să înceapă sarcina puțin mai repede decât în mod normal…în loc să lupți cu obiceiul, începe unul nou.
Procrastinarea poate fi o problemă dificil de rezolvat. Cu toate acestea, cu persistență, răbdare și sprijin, îl puteți ajuta pe adolescent să-și însușească atât succesele, cât și eșecurile, să gestioneze comportamentul de amânare și să se îndrepte către maturitate cu încredere în sine și optimism.
Contact:
Răspundem problemelor copiilor, părinţilor și cadrelor didactice, anonim și confidențial:
- la telefon: 116 111 (fără prefix), gratuit din rețelele Telekom fix, Telekom mobil, Vodafone și Orange, de luni până vineri în intervalul 08.00 – 20.00.
- pe email: telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro, 7 zile din 7, 24 de ore din 24.
