Stilurile parentale și efectele acestora asupra dezvoltării copilului – partea I

Categorie PARINTI|Relatia cu copilul
|

Stilul parental poate influența o multitudine de aspecte legate de procesul de dezvoltare al copilului, de la cât de mult cântărește cel mic, până la imaginea de sine. Este important să vă asigurați că stilul dumneavoastră parental sprijină creșterea și dezvoltarea sănătoasă, deoarece felul în care interacționați cu cel mic și modul în care îl disciplinați îl vor influența pentru tot restul vieții.

Cercetătorii au identificat patru tipuri de stiluri parentale:

  1. Autoritar
  2. Democratic
  3. Permisiv
  4. Neimplicat

Parenting autoritar

Părinții autoritari consideră că cei mici ar trebui să respecte regulile fără excepție. Aceștia utilizează foarte des fraza „Pentru că așa spun eu” atunci când un copil pune la îndoială motivele care stau la baza unei reguli. Nu sunt interesați de negocieri și se așteaptă ca cei mici să se conformeze.

De asemenea, nu permit copiilor să se implice în rezolvarea de probleme. În schimb, aceștia adoptă regulile și aplică consecințele, cu o atenție mică la opinia celui mic.

Părinții autoritari pot folosi pedepse în loc de disciplină. Deci, mai degrabă decât să învețe un copil cum să facă alegeri mai bune, ei sunt investiți în a-i face pe copii să regrete greșelile pe care le-au comis.

Parenting democratic

Părinții care adoptă stilul democratic au reguli stabilite, precum și consecințe pentru încălcarea acestora, dar iau în considerare și opiniile copiilor. Ei validează sentimentele copiilor, investesc timp și energie în prevenirea problemelor de comportament.

De asemenea, utilizează strategii de disciplină pozitivă pentru a consolida un comportament bun, cum ar fi sistemele de laudă și recompensă.

Parenting permisiv (laissez-faire)

Părinții care adoptă stilul permisiv (laissez-faire) sunt îngăduitori. Adesea intervin doar atunci când există o problemă gravă.

Sunt destul de iertători și adoptă o atitudine de tipul „copiii vor fi copii”. Atunci când apelează la măsuri coercitive este posibil să nu ducă misiunea la bun sfârșit. S-ar putea să ofere privilegii înapoi dacă un copil este insistent, sau dacă promite că va fi cuminte, iar incidentul nu se va repeta.

Părinții permisivi își asumă, de obicei, mai degrabă rolul de prieten decât rolul de părinte. De multe ori își încurajează copiii să vorbească cu ei despre problemele lor, dar de obicei nu depun prea mult efort în descurajarea alegerilor nepotrivite, sau a comportamentului inadecvat.

Parenting neimplicat

Părinții neimplicați tind să aibă informații insuficiente cu privire la activitatea copiilor, iar regulile nu prea există. Este posibil ca cei mici să nu primească prea multe îndrumări, îngrijire și atenție.

Părinții neimplicați se așteaptă ca cei mici să se dezvolte singuri. Ei nu dedică mult timp, sau energie pentru satisfacerea nevoilor de bază ale copiilor. Părinții neimplicați pot fi neglijenți, dar nu întotdeauna intenționat. Un părinte cu probleme de sănătate mintală, sau probleme de abuz de substanțe, de exemplu, este posibil să nu poată îngriji nevoile fizice, sau emoționale ale unui copil în mod consecvent.

Alteori, părinților neimplicați le lipsesc cunoștințele cu privire la dezvoltarea copilului. Și uneori, sunt pur și simplu copleșiți de alte probleme, cum ar fi munca, plata facturilor și administrarea unei gospodării.

În partea a II-a a acestui articol vom discuta despre efectele pe care le are fiecare stil parental asupra dezvoltării copilului.

Contact:

Răspundem problemelor copiilor, părinţilor și cadrelor didactice, anonim și confidențial:

  • la telefon: 116 111 (fără prefix), gratuit din rețelele Telekom fix, Telekom mobil, Vodafone și Orange, de luni până vineri în intervalul 08.00 – 20.00.
  • pe email: telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro, 7 zile din 7, 24 de ore din 24.