Efectul Pygmalion (denumit si efectul Rosenthal) se bazeaza pe asteparile mari pe care le avem de la cineva, care la randul lui/ei va depune efort semnificativ ca sa indeplineasca mai bine anumite sarcini. Aceasta teorie a fost stabilita de cercetatorii Robert Rosenthal si Lenore Jacobsen in 1968 in urma unor studii. Aceste studii au demonstrat ca persoanele care primesc feedback pozitiv au rezultate mai bune, in timp ce acele persoane care primesc un feedback negativ (efectul Golem), au rezultate mai slabe.
Stim deja ca feedbackul negativ scade performanta oricui, fie ca vorbim de copii la scoala sau de adulti la serviciu, in timp ce efectul Pygmalion face exact contrariul. In efectul Pygmalion, asteptarile ridicate ale celorlalti imbunatatesc, de fapt, performanta.
Cine a fost Pygmalion
Numele „Pygmalion” provine de la un sculptor si rege mitologic din Cipru, pe nume Pygmalion, care a creat o statuie a unei femei atat de frumoase, incat s-a indragostit de capodopera, iar apoi zeita Afrodita i-a dat viata acesteia. Numele statuii a fost Galatea, iar astfel, efectul Galatea descrie fenomenul de crestere a asteptarilor de sine pentru a spori performantele proprii.
Studiile lui Robert Rosenthal si Lenore Jacobsen
O caracteristica generala a naturii umane este ca oamenii tind sa fie autocritici, analizandu-si la extrem competentele si capacitatile, avand ca baza perceptiile celor din jur. Efectul Pygmalion se refera la asteptarile celor din jur, a celor care in general au o autoritate, cum sunt profesorii sau sefii.
Cercetarea lui Rosenthal arata in mod clar ca asteptarile cadrelor didactice pot avea efecte atat pozitive, cat si negative asupra capacitatii de invatare si a performantelor elevilor. Asteptarile influenteaza modul in care profesorii evalueaza elevii, cum se comporta fata de acestia si modul in care iau decizii cu privire la ei, iar elevii actioneaza in functie de asteptari.
Testarea care a fost la baza cercatarilor lui Rosenthal si Jacobson a presupus ca profesorii sa administreze fiecarui elev testul de abilitati generale (TOGA), destinat sa masoare IQ-ul elevului. Dupa ce elevii au terminat testul, unii au fost selectati aleatoriu pentru a fi etichetati ca genii academice, iar numele lor au fost apoi date profesorilor lor. La sfarsitul anului scolar, cand elevii au fost reevaluati, cei considerati genii au prezentat o crestere semnificativa a notelor, astfel ca cercetatorii au ajuns la concluzia ca asteptarile cadrelor didactice pot influenta abilitatile intelectuale ale elevilor. Ulterior, cercetarile au fost continuate si in alte centre educationale, pe nivele diferite de educatie, de la clase mici la studenti si elevi din scoli militare. Rezultatele au aratat ca efectul se aplica indiferent de nivelul de educatie, inclusiv la prescolari.
Primele semne ale efectului s-au observat in cazul copiilor de varste mai mici. Acestia sunt mai maleabili si sunt mai capabili de schimbari, sau cel putin asa cred profesorii, ceea ce este suficient. A doua interpretare este ca cei mici au o reputatie mai slab fixata in scoala, nu sunt inca „etichetati” drept elevi buni sau nu, copiii mai mici sunt mai sensibili si mai afectati de parerile profesorilor si de actiunile lor.
Efectul Pygmalion. Cum actioneaza?
Efectul Pygmalion functioneaza intr-un cerc continuu de actiuni: credintele noastre cu privire la altii ne influenteaza actiunile ce ii vizeaza pe ceilalti, ceea ce are un impact direct asupra parerii celor din jur despre ei insisi si la randul lor le influenteaza actiunile indreptate spre noi, iar pe noi ne influenteaza si cercul se completeaza. Acest mecanism circular poate fi influentat in toate cele patru etape, insa efectul Pygmalion se concentreaza asupra efectului asteptarilor altor persoane si asupra modului in care mecanismul consolideaza efectul acestor asteptari. Efectele pozitive duc la cresterea productivitatii si proactivitatii, performante mai bune, cresterea increderii in sine a celor implicati si o motivare mai mare, printre altele.
Asteptarile pe care le avem asupra copiilor, colegilor, elevilor etc. pot deveni realitate. Cercetarile arata ca simpla asteptare a unui anumit rezultat creste sansele ca acest lucru sa se intample.
Daca ai intrebari, discuta cu un adult de incredere sau suna la 116111 sau scrie-ne la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro
