Pe Anne-Marie Chelariu cel mai probabil o cunoasteti ca MsAnneGreen de pe Youtube cu al sau Vlog-ul de Marti. Ceea ce se intampla pe canalul ei de Youtube este EduTainment, adica un entertainment educativ, asa cum chiar ea descrie – “aici o sa gasesti clipuri din seria #AnneMANANCA, in care incerc dulciuri si snacks-uri din diverse tari, fac educatie sexuala cu seria de #SexTALK, gatesc in #AnneGATESTE, rad bine in Love or Hate sau Incearca sa nu razi, am clipuri de psihologie si dezvoltare personala, discutii despre relatii si cuplu, anxietate, depresie, incredere in sine, clipuri in care iau atitudine cu privire la ce mi se pare gresit in tara sau in conceptiile care circula pe Internet, fac misto de prosti, reactionez la ce ma deranjeaza si dau sfaturi cui are nevoie”. Anne a crescut deja o comunitate de aproape jumatate de milion de fani pe Youtube, iar Instagramul ei (@the_annemarie) pastreaza aceeasi directie de educatie, discutii pe bune si sfaturi.
Intr-o forma mult mai neconventionala, ai ales sa ramai in zona de educatie prin entertainament. Cum ai ales domeniul in care activezi?
A pornit de la o nevoie personala de a ma exprima si primii ani de vlogging au fost in sfera asta de hahaiala lejera, combinata cu momente in care taxam, cu umor, obiceiuri proaste sau diverse moravuri pe care le observam pe strada sau in societate.
Nici nu retin cand am inceput sa trec pe partea educationala, probabil totul a pornit de cand am inceput sa vorbesc despre menstruatie, subiect evitat de multi consumatori si creatori de continut la vremea respectiva. De la discutia aceea simpla am continuat cu mici colaborari casnice, sa le zic asa, in care vorbeam despre mutatul impreuna si ce presupune asta, cu iubitul meu. Asta a atras atentia celor de la Planifica Neprevazutul, care mi-au propus o colaborare pe contraceptie. Apoi am participat pro bono la o campanie anti-bullying, apoi m-a prins politica si miscarea #metoo, am inceput sa citesc despre feminism si sa observ tot mai mult cat de discrepanta e societatea in ceea ce priveste egalitatea de gen, care sunt stereotipurile, am continuat sa fac clipuri de educatie sexuala si cand nu aveam colaborari cu Planifica Neprevazutul, pentru ca deja primeam multe intrebari de la adolescenti.
Am continuat sa vorbesc despre anxietate si sanatate mentala si obiceiuri noi pe care ni le putem creea, a inceput sa ma pasioneze psihologia si am facut clipuri si-n sfera asta, cu concepte lejere care ne pot ajuta in viata de cuplu si relatiile de prietenie.
Am vazut potentialul pe care-l are videoblogging-ul in a-i mai face pe oameni sa isi puna intrebari sau sa-si lamureasca unele opinii si am organizat si o conferinta cu titlul Educatie in CTRL, de la entertainment la educatie, cu draguta echipa de la CTRL-D din Timisoara, iar de un an si jumatate ma concentrez si mai mult pe continut ce imbina ha-ha cu a-haa!
Publicul tau se incadreaza mai degraba la Generatia Z sau iGeneration, Post-Mileniali, Generația Tech, Generația Net, Nativi Digitali. Dincolo de orice clasificare facuta de expertii in marketing, cum ai descrie tu publicul tau?
Publicul meu e format din Martieni. Eu asa le zic de cativa ani buni, indiferent ca-s barbati de 40 de ani, mamici, adolescenti, studenti. E un public foarte divers si am facut eu bine ceva din moment ce am reusit sa pastrez cate putin din fiecare segment de varsta. Fac vlogging de la 24 de ani, in cateva luni implinesc 31 si cred ca am reusit sa atrag oameni din toate categoriile sociale si de varsta prin subiectele variate pe care le-am abordat si cu ajutorul faptului ca eram deja oarescum matura cand m-am apucat de clipuri pe YouTube. Varsta reprezinta un avantaj, in cazul asta.
Dezbaterile despre beneficiile si pericolele din mediul online sunt din ce in ce mai multe. Care au fost subiectele considerate delicate pe care comunitatea ta le-a dezbatut cel mai intens?
Sistemul educational din tara starneste mereu discutii aprinse si umple sectiunea de comentarii cu of-uri. Educatia sexuala (lipsa ei, mai exact) si subiectele legate de viata sexuala si de cuplu. Bullying-ul, atat cel online, cat si cel fizic si verbal din scoala, fie ca vine de la colegi, fie de la profesori. Biserica si politica, iarasi, avorturile si drepturile femeilor sunt iar subiecte fierbinti, pe care imi place sa le abordez pentru ca e necesar sa dezbatem si sa ne lovim in opinii ca sa evoluam.
Vorbesti mult in vloggurile tale despre chestiuni legate de educatie, de la probleme referitoare la bullying online si hate speech la educatie sexuala si implicare civica de orice fel, fie voluntariat sau importanta votului. Cum te pregatesti pentru astfel de subiecte? De unde iti aduni informatiile?
Prima oara am o opinie personala, apoi incep sa caut opinii contrare si sa intreb oamenii care gandesc diferit de ce gandesc asa, de multe ori fac un sondaj pe mediile sociale pe care activez. Apoi intru pe forum-uri de discutii din afara si caut cum se reflecta subiectul respectiv in alte societati. Fac un rezumat si-l rescriu in format video-friendly, dau publish si astept.
Ai avut momente dificile in timpul scolii (bullying, stres)? Cum le-ai depasit?
Din moment ce inca ma bantuie un cosmar cu BAC-ul si teza la mate, clar am avut! M-a terorizat materia asta si uite ca are urme adanci in psihicul meu. Bullied am fost, dar light bullying (se facea misto de felul in care ma imbracam sau ma tundeam, eram facuta baietel sau mi se zicea ca la cum ma comport, sigur am penis), dar de obicei vociferam sau confruntam pe cei care faceau asta. Mici misto-uri legate de baietii de care imi placeau (biletele rautacioase si un episod in care mi s-a inscenat o intalnire cu un baiat de care imi placea), m-am refugiat in grupul de la trupa de teatru, in spectacole si festivaluri de tineret, citit si urmarit filme, vacante la bunici, departe de mediul scolar.
Mi-a placut sa invat si aveam un sistem destul de eficient de invatare (in afara de mate, unde mereu mi se rupea filmul dupa lectia de introducere), presiunea venea din nevoia de a performa bine la clasa (liceul meu era unul foarte bun si nivelul era ridicat), dar frica de note era cea care imi dadea cea mai mare bataie de cap, ceea ce acum mi se pare o aberatie si le tot zic tinerilor care-mi scriu stresati de teze, examene si teste ca notele nu le reflecta personalitatea si ca nu inseamna ca esti batut in cap daca te descurci mai greu la unele materii, pentru ca fiecare avem tipuri diferite de intelegere si inteligenta.
Povesteste-ne o intamplare fericita din timpul scolii. Cum te-a ajutat in viitor?
Whoa, am avut multe intamplari fericite! Per total, anii de scoala ii privesc pozitivi si luminosi.
Am avut multe momente de mandrie personala, de la examene trecute cu note mari (intrarea la facultate, Cambridge-ul la engleza, rezultate bune la Olimpiade scolare sau concursuri de limbi straine) la voluntariate si munca de redactor la revista scolii sau cea de consilier al clasei. Cel mai mult ma leaga tot trupa de teatru in care activam si pentru care am strans intr-un an o suma mare de bani umbland din usa in usa dupa sponsorizari, ca sa plecam la un festival de teatru de la Timisoara, unde am si castigat cele mai multe premii, am jucat pe scena Teatrului National si a fost unul dintre momentele cheie ale parcursului meu in liceu.
De ce este importanta educatia?
La mine e atat de gravat in ADN conceptul, incat nu prea m-am gandit cum e sa nu ai parte de educatie.
Educatia te ajuta sa iei decizii mai bune in viata, sa mirosi mai repede atunci cand esti manipulat, sa fii echilibrat, sa ai o busola morala. Te ajuta sa verifici care iti sunt limitele si iti poate arata ca ele nu exista (daca ai determinare, in cativa ani poti deveni expert in orice), educatia te poate distra si destinde (atunci cand intri intr-un subiect de care esti pasionat), iti largeste perspectiva (cu cat incerci mai multe domenii si mai multe materii, afli ca iti place ceva de care nu stiai pana in momentul in care ai deschis manualul sau cartea X si descoperi ca mai esti si bun la asta).
Educatia te ajuta sa fii mai empatic, o data ce incepi sa cunosti istoria (nu doar a neamului, dar si a diverselor miscari politice si cum am ajuns sa preluam cu atata usurinta stereotipuri), poti empatiza cu mai multe categorii de oameni, iar empatia mi se pare o trasatura cheie a umanitatii.
Educatia, in opinia mea, e un proces constant si necesar pentru o viata sanatoasa si buna functionare a creierului. Nu se termina niciodata, pentru ca, avansand in varsta, preocuparile se schimba si simti nevoia sa iti bagi nasul in carti dupa ce cunosti o persoana cu care ai avut o discutie diferita sau ai vazut un documentar interesant sau ai auzit o idee pe Internet despre care vrei sa afli mai multe.
Educatia te poate vindeca psihic si spiritual, eu am la descrierea profilului de facebook: reading myself out of my problems, adica caut solutii pentru situatii de viata sau nelinisti personale in carti de specialitate, articole sau autobiografii.
De ce ar trebui sa isi continue un tanar din ziua de azi studiile?
Ca sa traiasca mai mult, mai bine, mai echilibrat si mai sanatos. Ca sa traiasca mai multe vieti intr-una. Ca sa se cunoasca pe sine insusi si sa-si inteleaga si semenii mai bine. Ca sa aiba acces la cat mai multi oameni in acest sat global denumit Terra, iar asta inseamna parteneri, prieteni si oportunitati profesionale. Si mai cred ca o reforma a sistemului de invatamant, atat de necesara, ar schimba radical perceptia pe care o avem fata de procesul educativ. Educatia, cel putin cea din Romania, are nevoie de branding, dar branding bazat pe o fundatie sanatoasa, un sistem care incita mintea elevului si care-l face curios si dornic sa ajunga in colectiv si sa-si exprime viziunea asupra vietii.
